Diabetul gestațional se manifestă printr-o hiperglicemie apărută în timpul sarcinii, care de obicei dispare la naștere.

Diabetologul Oana Steriade explică care sunt simptomele, dar și dacă este afectat fătul sau nu într-o astfel de situație.

Care ar fi simptomele unui astfel de diabet, în primul rând

Oana Steriade: Diabetul gestațional este un diabet care apare în cursul sarcinii, nu dă simptome, motiv pentru care Societățile Specifice recomandă ca test de screening pentru gravida fără factori de risc pentru diabet un test de toleranță orală la glucoză, care trebuie să se efectueze între 24 și 28 de săptămâni de sarcină.

Factorii de risc care dezvoltă un astfel de diabet
Oana Steriade: Există factorii de risc modificabili și factori de risc nemodificabili.

În factorii de risc modificabili se încadrează vârsta backgroundul familial, adică antegerentele heredocolaterale și istoricul medical al pacientei până în acel moment.

În factorii de risc modificabili putem încadra indicele de masă corporală la momentul concepției. Dacă o o gravidă are o greutate mai mare, este bine să-și planifice o sarcină și înainte să țină un regim alimentar care să o aducă la un indice de masă corporală normal (sub 25 de kilograme pe metru pătrat).

De asemenea, femeia gravidă sau femeia care are de gând să facă un copil trebuie să renunțe la fumat. Este un lucru foarte important și, de asemenea, ar fi bine să-și crească nivelul de activitate fizică, dacă înainte de concepție sedentară.

Vârsta peste 30 de ani reprezintă un factor suplimentar de risc pentru diabetul gestațional.

De asemenea, și sarcina gemelară este un alt factor de risc pentru diabetul gestațional.

Există și simptome sau este mereu asimptomatic?

Oana Steriade: Dacă discutăm de un diabet gestațional adevărat, nu există simptome pe diagnostichează prin acest test de screening, de aceea e important să îl facem.

Pe de altă parte, există și alte tipuri de diabet care pot apărea în sarcină. O femeie cu un diabet tip 1 poate să aibă copii, poate să conceapă și atunci discutăm de un diabet tip 1 asociat, preexistent. Sarcini care se tratează. E o categorie cu totul separată și se tratează diferit.

De asemenea, putem să discutăm de o gravidă care anterior concepții avea diabet de tip 2, care tot așa trebuie tratat anterior. În aceste cazuri particulare de diabet preexistent sarcinii, trebuie planificată sarcina. E foarte important pentru că trebuie să avem un echilibru glicemic bun în momentul concepției.

Și mai există și o altă categorie de diabet preexistent sarcinii, de care gravida nu era conștientă, care este declanșat de sarcina în sine. Şi acolo pot exista simptome care pot fi: o sete importantă, poliurie, polidipsie adică simptomele clasice de diabet. Dar această categorie nu se încadrează în diabetul gestațional.

Ce complicaţii pot apărea la o astfel de sarcină
Femeile care au acest tip de diabet gestațional pot avea după ce nasc un alt diabet?

Oana Steriade: Dacă discutăm de un diabet gestațional adevărat acesta dispare odată cu nașterea. Odată cu expulzia fătului și a placentei glicemia se prăbușește efectiv.

Ce complicaţii sunt dacă facem acest tip de diabet? Ajunge la făt? Cum procedăm dacă ni se întâmplă? În ce lună de sarcină se poate declanşa?

Oana Steriade: Poate să se declanșeze și în ultima lună sau imediat, din primele 2-3 luni.

Există complicaţii. O femeie care a avut diabet getațional riscă ca la cel puțin la menopauză să fie un adult bolnav, care reprezintă o povară pe sistemul de sănătate.

Pe termen scurt, impact asupra fătului nu este atât de semnificativ, dar pentru mamă există risc de preeclampsie care este mai mare, mai ales la persoanele care au deja sindrom. La gravidele care au pornit un indice de masă corporală mai mare și sunt și hipertensive, pentru că în general diabetul hipertensiune, dislipidemia se asociază, sunt toate bolile metabolism. Există riscul ca fătul să se nască mai devreme, naștere prematură, există riscul ca sarcina să se oprească în evoluție chiar la vârstă mare.

Iar pentru făt există riscul ca acesta să fie mai mare, pentru că acea hiperglicemie a mamei constatată pe testul de toleranță orală la glucoză se transmită nemijlocit și fătului, deoarece glucoza trece prin placentă și determină o hipersecreție de insulină.

În plus, femeile gravide cu diabet gestațional au risc mai mare de a naște prin cezariană. Ne dorim o naștere naturală, dar fătul dacă este mare, nu se poate și, statistic vorbind, femeile cu diabet gestațional nasc mai des prin cezariană.

Pe termen lung, acolo sunt, de fapt, complicațiile - că fătul are riscul să devină un obez tânăr, cu toate riscurile, cu toate determinările secundare ce pornesc din această patologie. Iar mama are riscul ca la 10-20 de ani să dezvolte o toleranță alterată la glucoză, dacă nu chiar diabet. Deci mama să fie dismentabolică.

Lucruri care se rezolvă, desigur, printr-un tratament...

Oana Steriade: ...Daca diagnosticăm din timp, scăpăm de aceea cea hiperglicemie, pentru că o tratăm. Tratamentul este pe toată parcursul sarcinii, din momentul diagnosticului, până la naștere. Evident, el trebuie individualizat, de asta mergem la un specialist.