Orice masă de sărbătoare se încheie cu un desert, așa că haideți să vorbim despre cozonac! Dacă există un produs care nu are corespondent în bucătăria altor popoare, cozonacul e acela!

Poate au și italienii “panettone” al lor, dar nu seamănă cu cozonacul. Cozonacul nu e nici chec, nici prăjitură, nici tort.

Ce e de fapt cozonacul? O pâine fină și puțin dulce, pufoasă și bine crescută, făcută din cea mai albă făină, înobilată cu multe gălbenușuri, zahăr și unt și umplută din belșug cu nucă, cacao, stafide sau rahat.

Spre deosebire de pâine, care are în medie 230 calorii/100g, cozonacul ajunge la 350 calorii. Deci nu putem să-l acuzăm că ar fi un desert periculos, e mai degrabă un produs de panificație/patiserie, decât de cofetărie.

Care sunt neplăcerile și recomandările nutriționale pentru cozonac? Poate provoca arsuri și indigestie, mai ales dacă e mâncat cald, proaspăt scos din cuptor.

O singură felie, porția perfectă

Așteptați până a doua zi (dacă rezistați), la 24 ore de la dospit drojdia își termină fermentația si nu mai dă arsuri. Tot greu cade și dacă nu e bine crescut sau bine copt, nu pentru că gospodina ar fi de vină, ci pentru că îți trebuie un cuptor bun, care să coacă domol, pe îndelete, fără să ardă. La cozonac secretul stă în frământat, dospit și copt.

Atenție si la capitolul umplutură, dacă folosim prea multă nucă, cacao și zahăr putem dubla valoarea calorică. Nu e de mirare că panettone, care e o cocă simplă cu stafide, are sub 300 cal/100g.

La extrema cealaltă se află cozonacul austriac numit Rozen Krantz, la care umplutura este formată din unt și zahăr și care înflorește la copt precum un trandafir- dar și caloriile sunt pe măsură!

Cât despre porția corectă și cantitate, o felie este mai mult ca perfect si arhisuficient. Puneți lângă ea o cană cu lapte și aveți meniul ideal pentru o gustare sau un mic dejun de sărbători.